Prima / MEDIA DESPRE IDIS / Economie  /  Piaţa muncii iese din criză prin zona informală

Piaţa muncii iese din criză prin zona informală

imprimare
04.10.2010   www.eco.md  333 
ANTONOV Viorica
Gradul ştiinţific: Expert în politici sociale şi dezvoltare, Doctor în politologie

La începutul lunii curente, un studiu al centrului analitic Expert Grup constata prezenţa pe piaţa muncii din Republica Moldova a unor tendinţe de depăşire a situaţiei de criză din acest domeniu. Însă experţii au ajuns la concluzia că pentru a depăşi efectele nefaste ale crizei economice angajatorii recurg la diverse metode, inclusiv trecerea la economia tenebră.

Datele studiului arată că  dacă numărul populaţiei încadrate în ocupaţii formale s-a diminuat cu 6,2%, atunci numărul populaţiei încadrate în ocupaţii informale a crescut cu 8,8%. Aceasta se referă atât la lucrătorii pe cont propriu şi angajatori (creştere de 8,8%), a lucrătorilor familiali neremuneraţi (creştere de 2,6%) şi mai ales a salariaţilor antrenaţi în ocupaţii informale (creştere de 11,1%). Ca urmare, studiul anticipează că redresarea situaţiei pe piaţa muncii va avea loc în două etape. "Prima, care deja are loc, presupune noi angajări în sectorul informal şi migrarea din sectorul formal în cel informal. Însă trecerea la etapa a doua, care presupune crearea noilor locuri de muncă competitive şi migrarea din sectorul informal în cel formal, poate fi foarte lentă şi necesită mai mult efort din partea Guvernului în vederea creării unui mediu de afaceri favorabil".

Dorin Vaculovschi, expert în forţa de muncă, Academia de Studii Economice:

Ponderea salarizării informale se va contracta odată cu dezvoltarea economică

Ca şi economia, piaţa muncii din Republica Moldova este în proces de formare. Şi în această situaţie este normal ca noi să avem o pondere mare a angajaţilor informali şi a ocupării informale. Evident, cel mai mulţi angajaţi informali sunt în agricultură, în construcţii, transporturi, dar şi în alte domenii. În ceea ce priveşte creşterea ocupării informale, logic ar trebui să avem o creştere a ponderii acesteia pe timp de criză, însă datele statistice nu relevă acest lucru.   În linii mari ea se menţine la acelaşi nivel, dar  cred că o bună parte din salarii trec în zona informală, adică persoanele sunt angajate formal, însă sunt remunerate nu tocmai formal, adică, pe lângă salariile oficiale, relativ mici angajaţii primesc unele salarii - în plic" destul de mari. De ce se întâmplă acest lucru? Angajatorii încearcă să se eschiveze astfel de la plata unor contribuţii obligatorii destul de mari la buget sau la casa asigurărilor sociale. De exemplu, 24% dintr-un salariu constituie contribuţia la casa asigurărilor sociale sau circa 4% constituie asigurările medicale. Toate acestea evident îngroaşă cheltuielile pentru utilizarea forţei de muncă  şi este firesc ca firmele să se eschiveze de la aceste plăţi, mai ales pe timp de criză.

Anul trecut, în plin declin economic au scăzut cifrele de afaceri cu 50% în transporturi,   cu 40% în  construcţii, cu până la 25% în ramurile industriale. În această situaţie, deşi ar fi fost firesc, întreprinderile nu prea au recurs la disponibilizări, ci mai degrabă la micşorări de salarii pentru a reduce din cheltuieli.

Zona neformală există practic în toate ţările şi acesta este un lucru firesc, uneori el chiar se stimulează fiindcă prin ocuparea informală se găsesc noi rezerve pe care statul nu le poate oferi singur. Spre exemplu, ocuparea în agricultură, în artizanat sau în unele domenii de prestare a serviciilor, ca activitatea în bază de patentă.   Auto-ocuparea este, de asemenea o formă de lucru semi-informal, deoarece pentru angajarea în câmpul muncii este nevoie de angajat şi angajator care să plătească salarii, contribuţii sociale etc. În cazul auto-ocupării nu există toate aceste componente, proprietarul afacerii nu are angajaţi, lucrează singur şi de aceea este puţin probabil să-şi oficializeze întregul venit obţinut.

În condiţiile actuale statul nu poate să-şi asigure toţi cetăţenii cu locuri de muncă şi aceştia îşi găsesc de lucru în zonele neformale. Odată cu creşterea economiei, care ar duce evident la sporirea locurilor de muncă,   ar fi firesc să ne aşteptăm la reducerea atât a economiei informale cât şi a angajărilor şi salarizărilor de acest gen. Cu toate acestea ocuparea informală în câmpul muncii, deşi are tendinţe să se contracteze, ea nu dispare niciodată, mai ales în astfel de domenii precum agricultura.

Potrivit statisticilor oficiale ocuparea informală ajunge până la 35%, deşi există unele opinii că în realitate ar fi cu mult mai mare. Statul ar trebui să contribuie la micşorarea numărului persoanelor ocupate informal şi exista suficiente posibilităţi în acest sens. Să zicem, în sectorul comerţului există foarte mulţi antreprenori, care, deşi activează în bază de patentă, au venituri de milioane de lei, aplică unele scheme prin care angajează oameni la lucru, însă se eschivează de la plata contribuţiilor sociale şi de alt gen. Statul însă nu este suficient de puternic pentru a atrage în zona formală aceste afaceri. Există, mai ales în domeniul comerţului, unele persoane care sunt mult mai favorizate decât cei ce lucrează şi sunt salarizate oficial. Acestea nu se vor grăbi să vină în zona legală dacă nu vor fi constrânse de autorităţi sau vor conştientiza faptul că acest lucru le poate aduce beneficii directe, când vor putea beneficia de un  sistem performant de asistenţă socială sau conştientizând că astfel va creşte economia ţării în ansamblu, iar de pe urma acestui fapt va avea de câştigat întreaga societate.

Viorica Antonov, expert politici sociale şi dezvoltare IDIS "Viitorul":

Depăşim criza de pe piaţa muncii?

Piaţa muncii se află într-o dinamică continuă de restructurare care este condiţionată atât de criza economică la nivel global cât şi de instabilitatea economică şi politică la nivel intern. În linii generale o creştere a şomajului se va menţine în continuare, drept consecinţă a fluxului de migraţie sezonieră, a numărului mare de absolvenţi de facultate şi colegii, care în sezonul de toamnă sunt preocupaţi mai cu seamă de găsirea unui post de lucru şi respectiv a calităţii joase a managementul diversităţii pe piaţa muncii, care complică găsirea unui loc de muncă intelectualilor şi profesioniştilor. Iar pe de altă parte, agenţii economici, firmele private sunt nevoite să reducă forţa de muncă prin îngheţarea proceselor de angajare, încurajând şi motivând creşterea în profesionalism al personalului deja format, sau unii angajatori pur şi simplu preferă să se îndrepte spre persoane calificate şi cu experienţă într-un anumit domeniu, în detrimentul celor începători sau fără experienţă majoră. La fel de complicată şi dezavantajată se reprezintă situaţia persoanelor cu dezabilităţi pe piaţa muncii şi integrarea romilor.

Dacă să facem referinţă la cifre, în trimestrul II populaţia economic activă a fost în descreştere cu 0,6 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Aici trebuie de făcut o remarcă că numărul populaţiei ocupate a început să scadă nu tocmai recent, acesta fiind de facto un proces dinamic şi vizibil odată cu reducerea şi îmbătrânirea populaţiei, care în ultimii ani nu scade din intensitate, astfel încât structura populaţiei active se modifică treptat. Ponderea populaţiei active s-a micşorat de la 93,9% la 93,0% pentru semestrul II, comparativ cu anul precedent. Aceasta se află într-o descreştere continuă, fiind în 2009 cu 21.8 la sută mai puţin comparativ cu anul 2000.

Rata şomajului de 7 % în medie pentru primele şase luni ale anului 2010 este una critică pentru o ţară atât de mică cum este Republica Moldova, dar şi în Uniunea Europeană aceasta se estimează la 9,6%, potrivit statisticii EUROSTAT din 30 iulie 2010. Criza economică globală a afectat considerabil piaţa muncii din UE în această perioadă, cea mai scăzută rată a şomajului înregistrându-se în Austria cu 3,9 la sută, iar cea mai ridicată fiind în Spania de 20 la sută,   urmată de Letonia cu 20 la sută şi Estonia cu19% pentru aceeaşi perioadă. Într-un  raport recent lansat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în colaborare cu Organizaţia Mondială a Muncii (OMC), s-a constatat că criza economică globală a lăsat şomeri peste 30 de milioane de oa¬meni în toată lumea, numărul acestora ajungând la 210 milioane pe glob.

Piaţa muncii din Republica Moldova, urmată de efectele crizei economice mondiale şi celor de migraţie, va suferi în continuare procese condiţionate de restructurare, astfel încât oferta va predomina în continuare în funcţie de experienţa de muncă a persoanelor. Piaţa muncii suferă de un deficit de forţă de muncă calificată şi de locuri de muncă în raport cu necesitatea potenţialului ofertei de muncă. În ceea ce priveşte rata şomajului şi angajările vor fi în dificultate în următoarele luni, o redresare fiind posibilă abia în primăvara anului 2011.

Criza a arătat cât de necesară e o piaţă de muncă flexibilă. Conform specialiştilor, depăşirea crizei poate fi atinsă printr-o poziţie strategică pe piaţa muncii, prin creşterea eficienţei, încurajând angajatorii să ofere noi locuri de muncă, iar guvernele să revadă politicile fiscale faţă de întreprinderile mici şi mijlocii.



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin


Comentarii Adaugă comentariu
Nume, Prenume *:
E-mail:
Comentariu * caractere rămase