Prima / MEDIA DESPRE IDIS / Economie  /  De ce a fost ratat creditul polonez

De ce a fost ratat creditul polonez

imprimare
05.01.2017   Economist  259 

Nici a zecea parte din sursele creditului oferit de Polonia pentru agricultura R. Moldova nu au fost accesate. După mai bine de doi ani în care fermierii trebuia să „profite” de împrumutul polonez de 100 de milioane de euro, nici a zecea parte din aceşti bani n-au fost valorificaţi, din cauza gestionării proaste a creditului de către instituţiile moldoveneşti. Acum autorităţile speră să obţină o prelungire cu un an a perioadei active a creditului, însă suma acestuia va fi redusă la jumătate, din cauza lipsei solicitărilor din partea fermierilor.

O iniţiativă a Ministerului Finanţelor, care prevede renegocierea Acordului de credit semnat pe 14 mai 2014 de către premierii Republicii Moldova și Poloniei, a fost votată de Guvern în şedinţa de miercuri, 28 decembrie. 

Redus la jumătate şi valabil încă un an

În primul rând, urmează să fie revăzută atât suma creditului, care va fi redusă de la 100 la 50 de milioane de euro. „Solicitarea vine din partea părţii polone, având în vedere numărul fermierilor care au solicitat credite şi valoarea proiectelor investiţionale prezentate de aceştia”, se arată în nota informativă la Hotărârea de Guvern privind renegocierea Acordului.

În ceea ce priveşte termenul de implementare a Acordului, acesta era de doi ani de la data intrării în vigoare, perioada activă expirând la 8 august 2016. Renegocierile prevăd extinderea acestuia cu doar un an, până la 8 august 2017. Aceasta deşi anterior ministrul Agriculturii a afirmat în cadrul unei întâlniri cu presa că se urmăreşte extinderea perioadei active cu cel puţin încă doi ani.

Doar cinci dosare acceptate

La 7 iulie 2016, adică cu o lună înaintea expirării termenului-limită de depunere a cererilor, Ministerului Finanţelor i-au fost transmise 23 de dosare ale potenţialilor beneficiari, în valoare de 26,6 milioane de euro, aprobate de Consiliul de Supraveghere al instituţiei publice Unitatea de Implementare a Creditului de Asistenţă acordat de Guvernul Republicii Polone.

Până în prezent Ministerul Finanţelor a aprobat şase dosare ale agenţilor economici în valoare de circa 10 milioane de euro. Acestea au fost transmise spre aprobare ministerului polonez al Finanţelor, fiind acceptate cinci dosare în valoare de circa 8,6 milioane de euro. 

De notat aici că, în luna februarie 2016, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii mass-media, ministrul Grama anunţa despre „schimbări majore” care ar urma să fie făcute pentru a impulsiona creditul polonez. Oficialul vorbea atunci despre modificarea structurii unităţii de implementare, a bordului şi intenţiona să „facă din această unitate un instrument apropiat de o bancă agricolă, dar nu una care lucrează cu persoane fizice”.

Totodată, acesta a relatat că în R. Moldova creditul polonez a fost lansat în aceeaşi perioadă cu un credit similar în Maroc. Şi dacă marocanii au reuşit să valorifice deja 450 de milioane de euro, noi nici măcar un leu. 

Şi rata dobânzii urmează să fie modificată

De asemenea, în cadrul discuţiilor cu partea polonă, urmează să fie revăzute condiţiile financiare ale creditului, „reieşind din situaţia pe piaţa financiară”.

Amintim că împrumutul a fost oferit de Guvernul Poloniei pentru sporirea competitivităţii sectorului agricol moldovenesc, în condiţii preferenţiale, pe o perioadă de 25 de ani, la o rată a dobânzii de 0,15% anual şi o perioadă de graţie de cinci ani. Creditele sunt acordate în formă de livrări de bunuri, utilaje, echipamente şi servicii din Polonia către beneficiarii finali din Republica Moldova.

Creditul acordat de Polonia este unul tehnic și, ca să beneficieze de această asistență, antreprenorii din Moldova urmau să aibă contracte de colaborare cu agenți economici din Polonia. Producătorii agricoli moldoveni urmau să beneficieze de împrumuturi sub formă de echipamente, utilaje, elemente de infrastructură pentru proiecte din agricultură și industria agroalimentară. Condițiile de recreditare pentru beneficiarii finali publicate pe site-ul AIPA relevă că maturitatea împrumutului este de până la 12 ani; perioada de grație – de până la trei ani; dobânda – 2% anual; penalitatea – 10% anual pentru fiecare zi de întârziere din suma totală a împrumutului și/sau dobânzilor cu termenul de plată expirat; valoarea maximă pentru un contract – 2 milioane de euro; valoarea bunurilor şi serviciilor de origine poloneză în cadrul contractului – cel puţin 60%.

„Instituţiile au fost interesate să-şi ia în primul rând partea lor”

Expertul Viorel Chivriga de la IDIS „Viitorul” consideră că împrumutul polonez a fost ratat, în primul rând, din cauza incapacităţii instituţiilor care au gestionat resursele.

„Partea poloneză a venit cu o ofertă foarte bună, iar partea moldovenească trebuia să realizeze punct după punct ceea ce era stipulat în Acord. Au avut loc însă nişte metamorfoze neplăcute, cu un impact destul de negativ atât asupra agriculturii, cât şi a imaginii instituţiilor şi a ţării. Nu poate partea poloneză să menţină status quo-ul creat din cauza incapacităţii instituţiilor moldoveneşti şi a unităţii care a gestionat acest credit. Instituţiile au fost interesate, ca întotdeauna, să-şi ia în primul rând partea lor. A existat un aşa-numit ping-pong din partea unor instituţii guvernamentale: cine şi ce o să preia, cine şi ce o să gestioneze”, a comentat expertul pentru ECOnomist.

Expertul consideră că fermierii nici nu au fost destul de informaţi despre acest credit. „S-a făcut mult populism, s-a vorbit mult de banii care vin în R. Moldova, dar nu s-a lucrat în cadrul instituţiilor responsabile şi nici cu agricultorii.” Referitor la extinderea perioadei active a creditului cu un an, Chivriga spune că, dacă creditul va fi gestionat aşa ca până acum, adică „iar de nimeni”, rezultatele vor fi aceleaşi.

Am ratat un puternic transfer de experienţă

Resursele creditului de 100 de milioane de euro erau destinate, în special, pentru modernizarea fermelor specializate în produse agricole tradiţionale (lapte, carne). „S-a vorbit foarte mult ca aceşti bani să meargă anume pentru sectorul animalier, care în R. Moldova a rămas practic ‘în aer’, nu se dezvoltă aşa ca alte sectoare ale economiei naţionale. Pe parcursul a câteva decenii, avem o ruinare a acestui sector care era considerat destul de bun pe timpuri în R. Moldova”, menţionează în acest sens Viorel Chivriga. Totuşi, potrivit expertului, nu a fost făcută o analiză profundă a sectorului animalier: în ce situaţie este, de ce are nevoie şi cum gestionăm resursele pentru ca mai apoi să apară rezultate. „A existat o gestionare frauduloasă a creditului, au fost recepţionate doar câteva dosare, apoi acest credit s-a extins şi asupra altor sectoare pentru a ‘pulveriza’ banii, dar efectul a fost zero”, a menţionat el.

Creditul polonez punea la dispoziţia fermierilor o sumă mare, care este cât aproape patru bugete anuale pentru subvenţii şi putea să propulseze domeniul. Dar nu este vorba numai de bani, dar şi de transferul de experienţă din partea Poloniei, care valorează mult mai mult decât banii. 

„Polonia e o ţară cu o dezvoltare economică remarcabilă, care chiar şi în perioada de criză economică în Uniunea Europeană înregistra avansări de invidiat. E o forţă atunci când ne referim la agricultură – are poziţie forte nu numai în regiune, dar în toată Europa, o ţară de la care ai ce învăţa”, a conchis Viorel Chivriga.



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin


Comentarii Adaugă comentariu
Nume, Prenume *:
E-mail:
Comentariu * caractere rămase