Prima / MEDIA DESPRE IDIS / Democratizare  /  Bunele practici europene prind rădăcini şi în Moldova

Bunele practici europene prind rădăcini şi în Moldova

imprimare
22.10.2015   Moldova Europeană  199 

Directorul executiv al IDIS ”Viitorul”, Liubomir Chiriac, despre implementarea bunelor practici de către APL, despre buna guvernare și despre rolul important al societății civile în promovarea valorilor europene.

O societate democratică presupune în primul rând democratizarea societății la nivel local și implementarea bunelor practici europene în fiecare localitate. IDIS ”Viitorul” este organizația care pe parcursul multor ani susține și încurajează dezvoltarea societății la nivel local prin prezentarea bunelor practici, ghidarea ONG-urilor, dar și a autorităților locale în ceea ce privește modernizarea localităților noastre. Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS ”Viitorul”, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, consideră că Moldova mai are de parcurs un drum lung până se va alinia standardelor europene în domeniu, însă inițiativele demarate sunt încurajatoare și inspiră încredere că modernizarea Republicii Moldova nu este imposibilă.

IDIS ”Viitorul” s-a remarcat pe parcursul anilor drept un promotor activ al democraţiei și bunei guvernări atât la nivel local, cât și central. Care rămân a fi liniile directorii ale activității instituției pe care o conduceţi?

Domeniul de activitate al IDIS ”Viitorul” este unul variat, dar în linii generale încercăm să acoperim subiectele care ţin de dezvoltarea Republicii Moldova și integrarea ei în comunitatea europeană. Astfel, experţii noştri activează în trei domenii de bază – modernizarea administraţiei publice, economie performantă şi societate competitivă. Ne străduim ca experții încadrați în aceste departamente să scoată la lumină cele mai arzătoare probleme ale societății. Mai mult, încercăm nu doar să evidenţiem problemele, dar să propunem anumite soluţii până la nivel de politici publice. Ne bucurăm mult atunci când atât autorităţile locale, cât şi cele centrale, preiau anumite iniţiative și idei formulate de noi, le includ în propria agendă şi încearcă să le implementeze.

Ne puteți oferi exemple de iniţiative care au prins contur?

Exemple de acest gen sunt mai multe. În Guvernul Leancă au fost preluate 12 iniţiative propuse de Agenda Naţională de Business pentru a fi implementate în practică. În mare parte, acestea vizează stimularea activității agenţilor economici, perfecţionarea sistemului legislativ, eficientizarea dialogului dintre sectorul privat şi autorităţile centrale etc. Propunerile sunt formulate punctual, prin urmare, cei din domeniu le cunosc şi le apreciază. 

Institutul pentru Reforme Economice şi Sociale din Slovacia în parteneriat cu IDIS ”Viitorul” a lansat în luna mai curent un proiect care va monitoriza on-line situaţia financiară a autorităţilor publice locale. Preluând experienţa slovacă, în Moldova va fi elaborat un portal de date deschise, menit să transparentizeze managementul banilor în localităţile din ţară. Ce aşteptări aveţi de la acest proiect?

Nu este un secret faptul că transparenţa procesului bugetar la nivel local este limitată, iar numărul persoanelor care cunosc cum sunt utilizați banii din bugetele locale este foarte mic. Lipsa transparenței bugetare este o mare problemă, care influențează asupra nivelului de încredere a populației în autoritățile publice locale. Anumite eforturi în această direcţie se întreprind, însă ele sunt episodice. Autorităţile locale nu reuşesc, iar în unele situaţii nici nu ştiu cum să informeze cetăţenii despre felul cum se cheltuiesc banii. Este apreciată intenția unor cetățeni de a se implica în procesul bugetar, de a veni cu iniţiative, propuneri cum ar trebui utilizați banii. Vrem ca această cultură să prindă rădăcini, iar autoritățile să fie deschise în ceea ce privește transparența procesului bugetar.

Prin urmare, un pas important pentru reformarea financiară a autorităților locale reprezintă monitorizarea procesului bugetar local, care urmează a fi evaluat prin intermediul unui portal de date deschise. Acesta va prezenta nivelul de transparență a gestionării finanțelor publice în cel puțin 50 de autorități locale din țară. Toate informațiile vor fi concentrate pe acest portal și fiecare doritor va putea monitoriza ponderea veniturilor și a cheltuielilor, datoriilor înregistrate, împrumuturilor luate de la stat și activele financiare ale fiecărei localități.

Din anul 2005, IDIS ”Viitorul” susţine activ implementarea Bunelor Practici de către APL, ceea ce înseamnă 10 ani de eforturi în această direcție. În rezultat, simţiţi că bunele practici prind rădăcini şi în Moldova?

Desigur. Avem deja câteva ediţii ale Programului Bunelor Practici şi ne bucurăm de fiecare dată atunci când descoperim proiecte frumoase la nivel local. În linii generale, există foarte multe inițiative, care doar trebuie promovate și multiplicate la nivelul întregii țări. În mod special vreau să menţionez că femeile sunt cele care deseori lansează iniţiaive de succes, inovative, care ulterior sunt preluate de alte primării. Prin urmare, întotdeauna ne-am străduit nu doar să identificăm, dar şi să promovăm bunele practici. În acest sens, edităm broşuri, realizăm filme documentare, care ulterior sunt puse la dispoziţia autorităţilor locale pentru a se inspira și realiza proiecte utile la nivel de localitate. Mai mult, filmul de anul trecut privind bunele practici a fost solicitat de Consiliul Europei cu subtitrare în engleză pentru a fi plasat pe site-ul Consiliului. Considerăm că acesta este un argument în plus că proiectul respectiv este apreciat la un nivel foarte înalt.

Exemple frumoase de bune practici sunt multe. Comuna Budeşti a dezvoltat în ultimii ani un șir de proiecte sociale, iar astăzi localitatea se poate bucura de aprecierea oamenilor. Primarul Nina Costiuc are o comunicare bună cu proprii cetăţeni, cu donatorii şi cu foarte mulţi oameni care pot oferi o mână de ajutor şi pune umărul la dezvoltarea comunitară. Pe lângă faptul că în Budeşti există o infrastructură destul de modernă pentru cetăţeni, există și agenţi economici care doresc să activeze în Budeşti, asigurându-se de susținerea autorităţilor locale. Mai mult, se găsesc soluţii şi pentru tinerii din familiile social-vulnerabile care au posibilitate să se odihnească în România sau să obțină o profesie în rezultatul implementării unor proiecte de instruire cu bani din străinătate. Toate acestea demonstrează că la nivel local, indiferent de situaţia care există la  nivel central, se fac eforturi continue pentru a soluționa problemele comunității. Nu se aşteaptă doar ajutor din partea autorităţilor centrale. Din proprie iniţiativă, oamenii reușesc să rezolve numeroase probleme, făcând uz de propriile relaţii şi cunoştinţe.

Ce înseamnă de fapt buna guvernare pentru autorităţile publice locale? Pe cât de departe suntem la acest capitol faţă de ţările europene?
 
Trebuie să recunoaștem că în această privință suntem foarte departe de statele UE. Există o serie de probleme cărora nu le văd soluția și care împiedică dezvoltarea armonioasă a localităților. În primul rând, este vorba de fragmentarea excesivă a unităţilor teritorial-administrative. În Moldova există la moment 898 de primării, ceea ce în opinia mea este foarte mult, la fel ca și numărul de 32 de raioane. Evident, din cauza resurselor financiare insuficiente în aceste primării nu pot fi dezvoltate servicii publice de calitate. Din acest punct de vedere considerăm că se impune o reformă privind descentralizarea administraţiei publice locale, în rezultatul căreia numărul de primării să fie redus simțitor. În acest fel, considerăm că vor putea fi dezvoltate servicii de calitate, cu atât mai mult că există studii care confirmă acest fapt.
 
În situația actuală însă, pur și simplu, nu văd cum am putea găsi soluţii pentru dezvoltarea localităților. Mai mult, nici chiar la nivel central autoritățile nu au o viziune comună cum trebuie realizată reforma APL. Partidele de la guvernare nu s-au pronunțat public față de cum ar trebui modernizat sistemul administraţiei publice locale.
 
Opinia noastră este că ar trebui să revenim la unităţi administrativ-teritoriale mai mari, care indiferent, de faptul cum vor fi numite – judeţe ţinuturi etc., să fie constituite în aşa mod încât să poată fi dezvoltate servicii de calitate, iar cetăţeanul să fie mulţumit. Situația actuală este una alarmantă – nu există servicii de salubrizare, iluminatul public este un lux, iar reabilitarea drumurilor un vis. Evident, în ultimii ani s-au întreprins anumite eforturi în sensul modernizării instituţiilor publice, școlilor, grădinițelor, însă chiar și așa rămânem foarte departe de ceea ce se întâmplă în Europa la acest capitol.
 
Cum poate fi eficientizată colaborarea dintre administraţia publică locală şi organizaţiile neguvernamentale?
 
În primul rând, trebuie dinamizată activitatea societăţii civile la nivel local și create mai multe ONG-uri. Problema este că nu întotdeauna există suficientă iniţiativă la nivel local chiar şi din partea cetăţenilor. Tinerii mai dinamici preferă să plece din localitate, fie la oraș, fie în străinătate, iar bătrânii nu sunt suficient de convingători în fața APL. Soluția ar fi dinamizarea vieţii publice şi consolidarea mai multor ONG-uri la nivel local, mai ales că există exemple reuşite care trebuie doar implementate. Dar inițiativa trebuie să vină din ambele părţi, atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea societăţii civile. De aceea, noi lucrăm intens în acest sens pentru a dezvolta la nivel local cât mai multe organizaţii active, în stare să influențeze autoritățile locale să ia decizii și să implementeze proiecte în interesul comunității. În această ordine de idei organizăm traininguri, învăţăm participanții cum să scrie proiecte, cum să comunice cu autorităţile locale și cum să se facă auziți. Ne străduim în acelaşi timp ca şi autorităţile locale să fie instruite, având în vedere că după alegerile locale circa 70% din primari au fost înlocuiți. Astfel, încercăm să promovăm ideea necesității cooperării dintre autorităţile locale şi societatea civilă la nivel local, care este un indicator al democratizării societății.

În ţările care au aderat la UE, societatea civilă a avut un rol important în promovarea valorilor europene şi apropierea ţării de UE. În Slovacia sau alte ţări europene procesul de integrare în UE a presupus coagularea eforturilor autorităţilor şi societăţii în această direcţie. Cum apreciaţi cooperarea dintre societatea civilă şi autorităţile moldoveneşti pe această dimensiune?

Evident, nu pot să neg faptul că la nivel central se întreprind totuşi anumite eforturi ca să existe un dialog între autorităţile publice centrale şi societatea civilă. Faptul că acest dialog nu întotdeauna este unul calitativ este o altă problemă, dar cel puţin s-a încercat constituirea unor platforme de comunicare. Chiar dacă nu întotdeauna s-a ţinut cont de opinia societăţii civile care încerca prin intermediul platformelor de dialog să promoveze anumte idei, totuşi, trebuie să recunoaștem că un dialog a existat și acesta va continua. Confuzia care există în APC față de foarte multe probleme, erorile comise de funcţionarii publici și politicienii evident că se răsfrâng negativ asupra dialogului dintre societatea civilă şi autorităţile publice centrale. Este normal ca experţii din societatea civilă să aibă o poziţie critică faţă de multe fenomene negative care s-au produs în țară - furtul miliardului, gestionarea proastă a multor procese care ţin de stimularea businessului, privatizări frauduloase etc. Totuși, pe subiecte extrem de sensibile, un dialog între APC şi societatea civilă practic nu a existat. La anumite subiecte fierbinţi autoritățile nu au ţinut cont de opinia și sugestiile venite din partea societăţii civile, iar acest lucru este un mare minus care face ca Moldova să piardă din imagine atât în faţa propriilor cetăţeni, cât și în fața comunității internaţionale.

UE insistă pe reforme, iar Moldova se face că nu aude. La ce riscuri se expune ţara noastră atunci când tergiversează sau chiar mimează realizarea reformelor?

Riscurile sunt evidente. FMI refuză să discute punctual cu Moldova până nu vor fi realizate anumite cerințe, unii donatori și-au retras finanțarea, de exemplu Guvernul Suediei, iar alţii nu manifestă interes pentru țara noastră. În afară de aceasta, investitorii străini nu-şi fac drum spre Moldova pentru că ştiu că aici lucrurile sunt confuze, inclusiv în sistemul  judecătoresc, care ar trebui să fie elementul principal care să le asigure stabilitatea afacerii. Riscurile sunt evidente. Deocamdată, nu resimțim consecinţele. Acestea însă se vor amplifica şi vor influenţa grav multe procese sociale din țară.

Am pornit euforici și cu multe speranțe în 2009 pe calea integrării europene. Unde şi când s-a greşit de s-a rupt acest fir și am ajuns în situația de a regreta perioada de până la 2009?

În opinia mea, motivele unei astfel de situații sunt mai multe. În primul rând, este vorba de calitatea elitei politice, care nu întotdeauna a fost la nivel şi nu a ştiut să mobilizeze cetăţenii spre anumite succese în procesul de integrare europeană. Calitatea clasei noastre politice lasă mult de dorit și cel mai grav este că o altă elită politică nu avem şi nu prea văd cum aceasta ar putea apărea în timpul apropiat. O altă cauză ţine de faptul că şi societatea civilă nu a fost suficient de promptă în acțiunile sale. Nu a avut un punct de vedere consolidat vizazi de erorile comise de politicieni și nu întodeauna a manifestat suficient spirit critic față de greșelile făcute pe diferite segmente. Cred că din acest punct de vedere avem şi noi o parte din vină, susţinând politicieni care poate nu trebuiau susţinuţi și închizând ochii la unele procese păguboase. Dacă societatea civilă ar fi manifestat mai multă determinare în raport cu gafele politicienilor poate astăzi am fi fost în altă situație.

Dar o elită politică se educă şi se formează greu, este nevoie de mulţi ani pentru a o dezvolta, astfel încât ea să acţioneze în spiritul intereselor societăţii. Care ar fi principale ingrediente pentru a educa o clasă politică responsabilă? 

Pun la îndoială faptul că în condiţiile noastre vom putea creşte o elită politică aşa cum ne-o dorim. Contăm însă mult pe tinerii formaţi în Occident, care vin cu noi viziuni, relaţii și cunoștințe și care ar depinde mai puţin de sprijinul actualilor politicieni. În caz contrar, o elită politică crescută la nivel local riscă să repete erorile actualilor politicieni.

Un partid nu va putea să-şi crească propria elită politică dacă nu va lua în consideraţie schimbările din societate. Acum, elita politică din cadrul fiecărui partid este constituită după chipul şi asemănarea liderului. Este un cerc vicios, de aceea sper și cred în tinerii care se formează în Occident. Pe parcursul multor ani, IDIS ”Viitorul” a desfășurat şcoala liderilor politici şi ne bucurăm atunci când după finalizarea studiilor tinerii urmează un masterat sau doctorat peste hotare. Doar noua generație educată în Occident mai poate schimba lucrurile, pentru că în Moldova nu poate fi dezvoltată o elită sănătoasă care să preia tot greul care există în țară.

În actuala situație politică internă şi externă cum credeți că mai poate fi înnodată relaţia dintre Moldova şi UE?

În prezent există o comunicare între autorități și UE, aceasta însă este pe muchie de cuţit. Există un soi de neîncredere din partea UE faţă de Moldova, de guvernanţi și față de noi toţi în calitate de cetăţeni ai acestei țări. Evident, credibilitatea odată pierdută se recuperează foarte greu. Mai grav este că există un anumit grad de neîncredere și față de intenţiile bune pe care le declară la moment politicienii. Lupta dintre partide și lideri politici, fie ea din umbră sau deschis, se răsfrânge negativ nu doar asupra procesului de integrare europeană, dar şi asupra percepţiei occidentalilor în raport cu Moldova. Nu ştiu dacă există o soluţie imediată față de problemele existente. Cert este că ceea ce se întâmplă în societate dă de înţeles faptul că cetăţenii sunt nemulţumiţi în raport cu acțiunile guvernării. Pe de altă parte, cetăţenii realizează că alţi lideri și alte partide care ar constitui o alternativă nu există. Ne aflăm în stare de suspans fără a avea soluții miraculoase. Pentru a ne mișca din loc trebuie să existe, pe de o parte, presiunea societăţii civile, iar pe de altă parte, dorința celor de la guvernare de a schimba lucrurile. În caz contrar, riscăm să rămânem pentru mulţi ani o ţară uitată de lumea bună.

Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societății civile ”Pentru Europa”.



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin


Comentarii Adaugă comentariu
Nume, Prenume *:
E-mail:
Comentariu * caractere rămase