Prima / EDUCAŢIE PUBLICĂ / Dezbateri economice  /  Antreprenori din Ceadîr-Lunga: "Dorim să facem mai vizibile asociaţiile de business regionale"

Antreprenori din Ceadîr-Lunga: "Dorim să facem mai vizibile asociaţiile de business regionale"

imprimare
22.09.2010     1021 

Peste 15 antreprenori, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie, dar şi lideri de opinie locali, jurnalişti s-au întrunit la 21septembrie 2010 la Ceadîr-Lunga pentru a vorbi sincer şi neformal despre barierele care strangulează dezvoltarea business-ului în regiune. Conferinţa de presă a avut loc în cadrul Agendei Naţionale de Business din Moldova - una din cele mai accesibile şi mai bine plasate platforme de dialog între stat şi business, operând în mod participativ, transparent şi deschis în raport cu totalitatea grupurilor reprezentative pentru businessul din RM, indiferent de schimbările politice. Pentru 2010, Agenda este axată pe optimizarea legislaţiei pe trei domenii de referinţă:

-  Â   impozitare;
-  Â   facilitarea importului, exportului şi a procedurilor vamale;
-  Â   accesul la finanţare.

Tatiana Lariuşin, coordonatorul de proiect de la IDIS "Viitorul" -“ facilitatorul acestei platforme de comunicare dintre business şi decidenţi -“ a accentuat importanţa vocii antreprenorilor locali, care sunt cei mai afectaţi de criza economică: "Datorită acestei iniţiative, glasul business-ului autohton a devenit mai răsunător şi este ascultat mai des. În cazul crizei, unele priorităţi indentificate de ANB 2009 au fost lăsate deoparte, accentul fiind pus doar pe cele care ar ajuta business-ul să treacă criza. [...] Noi am dori să evităm politizarea business-ului. Vă îndemnăm să întăriţi legăturile orizontale, între membrii asociaţiilor, şi nu cele verticale, cu puterea. Politizarea excesivă duce deseori la distrugerea afacerilor".

La rândul său, Petru Paşalî, directorul CCI Găgăuzia -“ instituţie parteneră a Agendei Naţionale de Business -“ a subliniat: "Există anumite probleme în ceea ce priveşte conlucrarea asociaţiilor naţionale de business cu cele regionale. Dorim să facem mai vizibile asociaţiile regionale. Una din soluţiile posibile pentru înlăturarea barierelor din calea afacerilor este conectarea agendei regionale la cea naţională". Paşalî pledează pentru crearea unei asociaţii a vinificatorilor, care ar promova interesele producătorilor din regiune.

Şeful Direcţiei Dezvoltare economică a Gagaz-Yeri, Vitalie Chiurcciu, susţine că regiunea UTAG trebuie să profite de avantajele sale competitive, aşa cum a reuşit şi în alte rânduri: "Suntem foarte deschişi la orice propunere a întreprinzătorilor. În ceea ce priveşte introducerea impozitului fix pentru toată ţara, în Găgăuzia el este deja integrat pentru anumite genuri de activitate şi aproximativ 700 de firme lucrează aşa. Un alt exemplu când Găgăuzia a deţinut pioneratul în implementarea unor mecanisme economice noi, cum ar fi patenta de întreprinzător".

Chiurcciu a propus un set de măsuri de optimizare a activităţii antreprenorilor, măsuri care urmează a fi luate de autorităţile regionale:

-  Â   adoptarea unui sistem permisiv în cazul înregistrării unei afaceri noi, şi nu unul de notificare, ceea ce ar reduce drastic posibilităţile de corupţie din partea funcţionarilor publici şi ar micşora numărul actelor necesare;
-  Â   limitarea numărul de controale la o întreprindere;
-  Â   înăsprirea sancţiunilor pentru neplata impozitelor, însă această înăsprire trebuie să vină concomitent cu o liberalizare a controalelor din partea statului şi cu o micşorare a presiunii pe care o are în prezent statul asupra agenţilor economici;
-  Â   scoaterea din uz a cărţilor de muncă, care sunt un vestigiu sovietic, şi care în cazul unei economii de piaţă doar măresc excesiv numărul actelor cu care trebuie să opereze un agent economic, fără a avea vreo importanţă practică.

Şi antreprenorii prezenţi la conferinţă au relatat despre barierele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi:

"O problemă pentru sectorul privat este imaginea businessman-ului, care este asociată cu un hoţ... O mulţime de probleme le avem cu vama. Vă aduc un simplu exemplu: am trecut la vamă nişte sticlă, pe care am declarat-o vopsită. Vama a considerat că aceasta este colorată, respectiv ne-au pus să plătim nişte sume enorme. Pentru a demonstra contrariul, a trebuit să ajungem până la Curtea Supremă de Justiţie, să pierdem bani, timp, energie şi nervi, deşi cu o simplă soluţie, după prelucrare, se vede că vopseaua ceea cade". (Ilie Stoicov, Preşedintele SRL "Mari-Gold")

"Este necesară o reformă cât mai rapidă a sistemului judiciar. Chiar dacă vom avea noi cele mai bune legi, însă ele nu se vor respecta şi aplica, ţara nu va merge înainte. Eu la mine la întreprindere pot să afişez o sumedenie de regulamente interne, însă dacă nu voi aplica o amendă pentru întârziere, pentru fumatul în locuri neautorizate etc., apoi ele vor fi literă moartă". (Sergiu Anastasov, Preşedintele Asociaţiei Întreprinzătorilor din Găgăuzia)

Urmează ca toate barierele exprimate de antreprenorii locali să fie compilate şi sortate pe categorii, astfel încât soluţiile de eliminare ale acestora să se regăsească în proiecte concrete de legi.



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin


Comentarii Adaugă comentariu
Nume, Prenume *:
E-mail:
Comentariu * caractere rămase