Prima / WEBCAST  /  (VIDEO) Experți IDIS: Dacă R. Moldova nu semnează un acord cu FMI până la sfîrșitul anului, consecințele vor fi puternic resimțite

(VIDEO) Experți IDIS: Dacă R. Moldova nu semnează un acord cu FMI până la sfîrșitul anului, consecințele vor fi puternic resimțite

imprimare
10.03.2016      

IDIS ”Viitorul” și Radio Europa Liberă au difuzat o nouă dezbatere economică on-line. Experții IDIS, Veaceslav Ioniță și Sergiu Gaibu, împreună cu moderatorul emisiunii, Vlad Bercu, au discutat negocierile cu FMI, după vizita întreprinsă la Chișinău în perioada 23-29 februarie curent, dar și despre desemnarea noului Guvernator al BNM.  Dezbaterilor economice cu genericul ”60 minute de realism economic” sunt transmise on-line în parteneriat cu Biroul de la Chișinău al Radio Europa Liberă. Acestea pot fi urmărite pe site-ul – www.viitorul.org

”Se împlinesc 24 de ani de la aderarea RM la FMI. Relațiile cu Fondul au fost întotdeauna complicate. Spre deosebire de primele 3 programe care au fost realizate sută la sută, următoarele 5 programe au fost realizate parțial din cauză că nu au fost îndeplinite unele condiții impuse de FMI sau din alte cauze. În 2003-2006 am avut o întrerupere de finanțare, în 2013 a fost suspendat programul care părea a fi cel mai de succes având cel mai mare volum de finanțare.  Dar, în ultimul an, din cauză că autoritățile RM au adoptat unele decizii, inclusiv legate de cheltuieli și salarizare, fondul a sistat ultima tranșă.  În februarie curent am avut o nouă vizită. Ce scenarii pot urma? La ce să ne așteptăm? Va fi semnat un nou acord cu FMI?” se întreabă moderatorul Vlad Bercu.

Experții s-au arătat sceptici că un nou acord ar putea fi semnat curând, menționând că ar fi ideal dacă acesta va fi semnat până la sfârșitul anului curent, altfel, consecințele pentru economia țării noastre vor fi puternic resimțite.

”Dacă nu reușim să semnăm un acord cu FMI până la sfârșitul acestui an va fi foarte rău. Să fie clar pentru toată lumea, banii de la FMI nu vin în bugetul de stat și FMI nu trebuie privit ca o sperietoare. Noi acoperim deficitul bugetar de 700 mln lei cu banii care vin de la FMI. Sunt bani fără de care bugetul de stat nu poate supraviețui.  Relațiile cu FMI sunt ca un certificat pe care îl primește RM că are o guvernare responsabilă cu care se merită de lucrat. Fără asta nu putem avea relații normale nici cu Banca Mondială, nici cu BERD.  Cetățenii trebuie să înțeleagă că FMI vrea să lucreze în interesul cetățeanului. Acum FMI vrea să ajute cetățenii ocolind cumva guvernul, prin contact direct cu primăriile. Noi am demonstrat că suntem incapabili să administrăm sistemul financiar bancar. Astfel că o precondiție, înainte ca să negociem cu FMI, este să dăm dovadă că știm și vrem să rezolvăm această problemă, ceea ce este mai dificil”, a precizat expertul IDIS, Veaceslav Ioniță.

Facilitățile fiscale, vârsta de pensionare, transparența ajutoarelor financiare, sunt subiecte sensibile și dificile pe care le vom avea cu FMI. Până atunci, Guvernul trebuie să îmbunătățească sistemul de administrare fiscală măcar cu 30%, a mai recomandat expertul.

La rândul său, expertul Sergiu Gaibu a menționat că ”dacă în toamnă vom reuși negocierile, va fi un pas mare pentru R. Moldova. Tentativele FMI de a stabili relații cu RM pe parcursul anului 2015, au eșuat. Fără reforme și rezultate concrete nu vom avea semnat un acord cu FMI”.

Experții au discutat și despre bugetul de stat și criza economică cu care se confruntă țara noastră.    

”Greu îmi imaginez cum vom putea rezolva problema bugetului de stat. În 2015, am avut 3 miliarde jumătate lei gaură în buget. Anul trecut, 2 miliarde le-am recuperat pe seama deprecierii valutare. Anul acesta nu ne mai permitem asta. Remitențele scad, consumul scade, importul scade și venituri la bugetul de stat nu sunt. Acum s-au lansat privatizările. Sună frumos, dar este foarte greu să privatizezi, contextul politic nu este potrivit și nici transparent”, consideră Ioniță.

”Noi nu avem strategii pe termen lung de dezvoltare economică a țării. Țara noastră devine și mai săracă. Avem nevoie de reforme concrete și nu de PR. BNM are instrumente regulatorii, problema ține de voință și organizare. În țările dezvoltate, în astfel de cazuri (cum a fost cu cele trei bănci) nu se ocupă Banca Națională de asanarea băncilor cu probleme, ci instituții speciale care pregătesc aceste bănci și vând pe piață acțiunile. Nu se ocupă guvernul de acest proces”, a explicat Sergiu Gaibu.

Despre alegerea noului Guvernator al BNM, Sergiu Gaibu, care face parte din echipa de evaluare, a precizat că ”s-au introdus modificări la alegerea guvernatorului, este mai transparent, s-au introdus criterii de evaluare. Unii candidați chiar s-au prezentat foarte bine”.

”Eu foarte mult sper că guvernatorul va avea putere de decizie. Dacă nu revizuim acum modul în care au fost demiși Artur Gherman, ex-Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Emma Tăbîrță, ex-viceguverntorul BNM, aceste două funcții vor fi mereu sub riscul demiterii.  Credibilitatea și transparența acestora este foarte aproape de zero pentru că, în opinia mea, a fost făcută politic”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Întreaga emisiune video, aici:

 

 

 

 

 


Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin