Prima / IDIS RECOMANDĂ  /  R. Moldova mai face un pas către o nouă Constituţie

R. Moldova mai face un pas către o nouă Constituţie

imprimare
  NewsIn   

Membrii Comisiei pentru reformă constituţională a Parlamentului din R. Moldova au votat în favoarea rescrierii Constituţiei, după ce au audiat raportul unui grup de experţi constituţionalişti, care au constatat carenţe în aproape jumătate dintre articolele actualei legi fundamentale.

Potrivit şefului grupului de lucru pentru cercetări şi analize constituţionale, profesorul universitar Victor Popa, în urma analizei conţinutului Constituţiei Republicii Moldova, experţii consideră că 69 de articole necesită modificări, ceea ce reprezintă ceva mai puţin de jumătate dintre articolele din Legea Supremă. Grupul de lucru recomandă, în concluzie, elaborarea şi examinarea în Parlament a unei noi redactări a Constituţiei.

Comisia pentru reformă constituţională a Parlamentului, întrunită luni, a votat, la propunerea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, în favoarea adoptării unei Constituţii într-o formă nouă de redactare şi au împuternicit grupul de lucru să elaboreze modificările respective, precum şi proiectul de lege privind procedura adoptării Constituţiei într-o nouă redactare.

Actuala Constituţie a fost adoptată la 29 iulie 1994 în Parlament şi nu a fost supusă votului popular prin referendum. În anul 2000 Constituţia a fost modificată, fiind introdusă forma parlamentară de guvernare, astfel încât preşedintele moldovean să fie ales de Parlament prin votul a trei cincimi din numărul deputaţilor, adică a 61 dintre cei 101 deputaţi moldoveni. În cazul eşecului repetat de a alege şeful statului, Parlamentul este dizolvat şi sunt convocate alegeri anticipate, iar Legea Supremă nu prevede soluţii alternative de ieşire din criză. Aceste prevederi sunt considerate cauza principală a crizei politice prin care a trecut Republica Moldova în 2009, fiind confruntată, în plină criză economică, cu două scrutine parlamentare, cel de al treilea fiind iminent pentru 2010, în cazul în care nu se va găsi o soluţie alternativă de ieşire din criză.

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, şeful interimar al statului, Mihai Ghimpu, spune că nu vor fi alegeri anticipate în 2010, soluţia de evitare a lor fiind adoptarea unei noi Constituţii.

Ghimpu promite că noua lege supremă va recunoaşte şi adevărul istoric legat de denumirea limbii oficiale vorbite în Republica Moldova, înlocuind sintagma de limbă moldovenească prin cea de limbă română. - Trebuie să punem punct problemei limbei vorbite. Nu pot promova o politică veche, stalinistă şi minciunoasă. Am venit în lupta politică nu pentru funcţii, dar pentru adevărul istoric. Noi vorbim limba română. Cred că vom găsi înţelegere în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană", a declarat Mihai Ghimpu în cadrul unei emisiuni de dezbateri difuzate luni seara.

Ghimpu a precizat că prin noua formă de redactare a Constituţiei nu vor fi atinse - articolele importante", cum ar fi neutralitatea ţării. Preşedintele interimar a menţionat că Marian Lupu, preşedintele PD, rămâne în continuare candidatul oficial al AIE pentru funcţia de şef de stat, acesta urmând să fie ales în funcţie de către actualul Parlament, după ce vor fi operate modificările necesare în documentul Constituţiei. Aceste documente, potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Ghimpu, ar urma să prevadă reducerea numărului de voturi necesare alegerii şefului statului de la 61 la simpla majoritate de 52 de deputaţi. În aceste condiţii, AIE, care deţine 53 de mandate, va putea alege un preşedinte fără votul comuniştilor, care au boicotat de două ori alegerea lui Marian Lupu la Preşedinţie.

Începând cu următoarea legislatură, şeful statului ar urma să fie ales de popor prin vot direct. Mihai Ghimpu spune că în situaţia în care noua Constituţie nu va fi susţinută la referendum de către cetăţeni, acest lucru îl va obliga să dizolve Parlamentul. - Dar sunt sigur că vom avea susţinerea cetăţenilor", a adăugat Ghimpu.

Comisia pentru reforma constituţională a fost constituită prin decret prezidenţial la 1 decembrie 2009, pornind de la necesitatea depăşirii crizei constituţionale. Din comisie fac parte liderii şi deputaţi din celor patru partide din AIE, experţi şi profesori în drept constituţional, dar şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, inclusiv başcanul (guvernatorul) autonomiei găgăuze şi un expert din regiunea transnsitreană. Comuniştii nu sunt reprezentaţi în comisie, pentru că nu şi-au delegat reprezentanţi. Rostul reformei constituţionale este de a evita reeditarea continuă a crizelor legate de alegerea şefului statului, crize care sunt continue de la adoptarea acestui mod de a alege preşedintele, în anul 2000.



Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin


Comentarii Adaugă comentariu
Nume, Prenume *:
E-mail:
Comentariu * caractere rămase